cad culori gerele de toamna peste cerul meu...
se aude de departe clopotul grabit al unei biserici in flacari
oare ce arde?
m-am oprit din alergat si-mi anlizez degetele
pe frunze vestede ce pling in vagauni de intuneric.
cimpuri albe si linisti nebune ..
primii pasi intr-o dimineata de toamna
se aud pina la ceruri.
de aceea arde biserica...am trezit lumea si cerul din adormiri marunte si din incrucisari ce suna"squish","squish"...
ceruri grele ce astepta miros de tamaie spre ele...
nu arde nimic decit o biserica int-o parte de lume netulburata de numere.