îngenuncheam în trupul bărbatului
ca-ntr-un templu păgân
iar el îmi presa inima
într-o amintire străină

eu nu mai țin minte decât
minciunile frumoase despre
o catifea care învelea
sărutul trivial tremurul
perdelei dinaintea întâmplării
o imagine alungită a unui zeu
sfidător nesfârșit îmi condamnă
la moarte blândețea

cu frica lupoaicei voi învinge