uneori sunt un copil ce se teme de clauni
alteori hăituiesc anaconde
de cele mai multe ori însă
sunt o stâncă în care se strecoară dinamită
iar și iar prin vene până la inimă
dar cel mai mult îmi place să fiu aerul rece
care se împotrivește trupului tău
atunci când alergi dimineața la șase
prin ceața albastră din parcuri