Talaz de oameni, menajere-n țoale
Obraznice prin dezgoliri de pulpe,
Adolescente jinduind să-ntrulpe
Femei mature de la sfârc la poale.

Nu-i nici un loc pe bănci. Priviri de vulpe
Trimit săgeți. Răspund cu-n zâmbet moale,
Să nu-mi așez trăiri pe stânci domoale,
Ca să-mi preschimb traseu-n mii de culpe.

Sub crengi robuste mi-am zidit ținutul,
Peste mirări din ochi de prunc nătâng.
Am pus sonetul pe hotar drept scutul

De istoviri, în veci să nu mă plâng.
L-am zămislit pe-alei și-mi e avutul
Ce-ntr-un târziu m-am nevoit să-l strâng.



22 iulie 2007