agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 3146 .



Băltoaca-mamă
poetry [ ]
în care se vede cerul

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Klaus ]

2008-02-20  | [This text should be read in romana]    | 



Când plouă asfaltul se face tărcat de băltoace în care se vede cerul și dacă ești atent la apă și nu la pământ din cele 30% de suprafață mișcătoare poți crea o realitate în care calci ca Isus direct pe cer și nici nu cazi și nici nu zbori, dar mergi...
Dar ceea ce nu știm este că, înainte vreme, a fost odată ca niciodată, există o băltoacă-mamă, mama tuturor băltoacelor care este de fapt o gaură camuflată în băltoacă și nu e băltoacă adevărată, ba chiar nici nu vă explic, pentru că ați înțeles deja...
Ați înțeles deja că atunci când mergi pe cer și te apropii de băltoaca tuturor băltoacelor care este una, veșnică și nici nu a și nici nu este și nimic nu se aseamănă ei, dar mergi...
Treci dincolo.

Treci dincolo.
De partea cealaltă de oglindă, în care te trezești fără să observi și îți continui drumul, crezând că ești în aceeași lume, crezând că totul e la fel, că totul a rămas așa cum era,
Dar...
Dar Totul e la fel, totul a rămas exact, exact, exact la fel, și ești în aceeași lume! și-ți continui automat drumul și viața fără să ți-o observi și vorbești cu oameni necunoscuți despre știri care sunt exact ca prietenii tăi și dormi.
Băltoaca băltoacelor pe care o putem numi convențional Taus era acolo unde acum e pustiu și ne trebuie atâta ploaie ca să apară din stratul imens de nisip care va înghiți toată apa acestei lumi, încât chiar dacă vom începe cu toții să plângem, ne trebuie 369 de omeniri ca să apară.
Și acum că știi aceste lucruri, ia-te de încearcă să convingi măcar pe cineva să lase femeia, să lase casa și televizorul, să lase berea și ziarul și să plece în pustie să plângă!.....


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!