E prea tarziu sa spui ca-ti pare rau acum.
N-ai cum.Esti singur.Ea-I prea de mult pe drum.
Tu o urasti ca nu mai e.Ea te uraste ca n-ai fost.
Si-nghiti in sec, si-ti tot repeti “esti prost,esti prost!”

Cu glasul tremurand, cu ochii verzi patati
Racneste mut spre nori;”de ce nu ma salvati?!”
Si greutatea pasilor o trage inapoi.
Ceva se sparge-n ea. Ii e prea dor de voi.

Si-asa, ca-ntr-o poveste sfarsita in noroi
Isi duce ultimele clipe celebra cifra doi.

Geam spart,foc stins;glas sumbru ragusit.
Cuvinte-aiurea, indiferentza infinit.
Tacere lunga.Umbrele s-au deschis caci ploua cu pareri de rau.
E prea tarziu. Acum vad toti ca nu e ca in vis.
Celebra cifra doi s-a sinucis