agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-04-02 | [This text should be read in romana] |
I
Amurgul se roșește Până devine negru pur, Tot universul bea din cupa morții, Iese furul la pândă, Bufnițele și liliecii Împânzesc văzduhul. Greieri poligloți, Piane cu picioarele înfipte în mlaștini, În diastola nopții Pulsează vocea zădărniciei. II Asemeni pământului, Ce nu-și poate vedea lumina Așa stau eu cu spatele La Lumina Ta, Autoeclipsă, eclipsă de Dumnezeu. Iartă-mă, Prăpastie supraluminoasă, N-am ochi de acvilă Să-ți privesc abisul de foc. III Știu Doamne, Că ești autorul acestei fugi cosmice, Dar cum te împaci cu disonanțele? Ciuma bubonică, războaiele, lepra, roata, holera, rugul, Sifilisul, cutremurele, Auschwitz-ul, cancerele, nebunia. De ce amesteci miliarde de bași Cu sunetul firav al unui flaut crăpat? De ce silești bemolii Să sângereze pe portative, Și notele să sughițe Înecate în lacrimi, De dragul unor armonii Doar de urechea Ta deslușite? Numai Tu scrii pentru contrabas Cu pereți de cavou, Pentru viori cu gât îndoliat Și corzi de intestine bolnave. Te întreb Elohime, De ce îți place să creezi În cheia MOR? IV În sanatoriul Tău cosmic Roiesc ființe bipede Contaminate cu virusul ființei. E o rumoare macabră, Ca o polcă bătută În jurul unui sicriu. Îngropăciune cu iz de carnaval Și nimeni Doamne, nu plânge În acest spital, Doar strigăte de mulțumire Se aud pe la colțuri. O clinică, am spus, De-ați înălța măcar o clinică Să vindece viața... V Simt Infinitul în agonie Strivit între coordonatele lui Cartesius, Ca un râu curge cerneala din cifra unu, Hematii albastre se desprind din azur, Cancere rebele Rod șiruri de ecuații Și nihil negativum Cu fălci negre De aligator bătrân, Aidoma unor vectori Sătui de fizica neantului, Mănâncă flămând Din nimenea mea. VI Îndărătul cifrei zero, Domnule Cantor, Sunt tot atâtea imperii, De minus transfiniți Câte ai văzut tu Între zero și plus infinit. Clasa vidă Este un pod De sub ale cărui picioare adânci Þâșnesc în două direcții, Spre plus și minus infinit, Cascade spumegânde de alefuri Acolo se dă bătălia cea mare. Invizibile lănci Se rup de cuirase eonice, Strategi heruvimici Își dispută hărțile vârstei de fier. Acolo, în acel punct, Se odihnesc Principii numerelor, Acolo se ridică veșnic de la sine Omega la puterea omega. VII Pământul este un cer însămânțat cu cruci. În Ziua de Apoi Cimitirele vor deveni constelații. VIII A trăi pentru a putrezi În împărăția cârtițelor. Iată pubisul lumii Mâncat de șancru, Cămașa poetului Pătată cu sânge de înger, Spitalul cu metafore înjunghiate De mercenarii neantului. Adânc Adâncit în Adâncurile Adâncimii, Monadă cu ochiul atins de cataractă supralunară, Mâinile Tale paralizate De dirijor al orchestei ființei În care moirele desfrânează cu însângerate harfe Și gropari triști Suflă în tube. Tu, particulară elementară, Stropește coapsele neființei Cu sămânța luminii! IX Geniul este omul Al cărui timp este Fereastra Eternității. X Vreau să te sărut Elohime, Dar Tu nu ai gură, Nici obraji să Te mângâi. Lasă-mă să-mi culc capul de lut Pe lumina Ta, Până când raze Îmi vor crește în loc de păr, Să smulg sărutări de tată De pe buzele Tale Mânjite cu palizi fotoni. XI Când plusul și minusul Își vor cere iertare Pentru adulter aritmetic, Atunci sfera infinită Își va comprima axa, Lumina se va strânge, Într-un punct inform, Într-o particulă elementară Cu trei homoiomeri Care nu se vor mai împărți decât la ei înșiși. XII Doamne voi muri Și nu va mai fi cine să-ți plângă angoasele De dinaintea Creației. La ce bun să iubești în afară, Să-ți lungești brațele Pentru a Te îmbrățișa Cu mâinile noastre ? XIII Toți morții sunt nesimțiți Pentru că nu se mai întorc Să ne dea un semn. XIV Iată mijesc zorile, Cerul ar trebui să plouă cu lacrimi Și soarele să răsară Cu mijlocul înfășurat Într-o panglică neagră. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy