Din odaia-ntunecată,
Nu vezi lumina vie!
Aăsculți un cantec dulce
Dintr-o piatră!

Și te-ndrepți usor agale
Spre ulciorul cei cu apă
Și țe sete vrei sa bei, se oglindește!
Două stele ce sclipesc si sunt in apă...

Lumina lor e opalină
Ai vrea sa bei, iți este frică,
Sa nu piară a lor lumină.
Dar auzi un glas din piatră:

-NU te teme poți săbei,
Aceasta e, a ochilor lumină,
Acum deschide ochii,
Și vezi odaia opalină!