azi am fost în cetatea care mi-a lăsat
visele familiale baltă în spiritul epocii
de heirupist ghetou comunist

iulia e o ființă firavă și zbenguioasă
cu tătic mai mult virtual
sunt tată de duminică o simplă îmbrățișare
îi bucură ochii pînă la lacrimi
și
mă doboară cu dragă inimă

azi-mîine e femeie în puterea cuvîntului
dar instinctul meu de rara avis
o simte suavă și mică
prea mică pentru tine lume
minuneo și
dezastro ce ești

cînd era chiar mică-mică
treceam împreună pe lîngă Combinatul Chimic
atunci ca și acum o ruină
și ea
minuneo
și dezastro
m-a întrebat despre tine
și m-a întrebat despre noi:

tati pe-aici a fost răsboi?