dimineața la amiază și seara
când trec prin cuvânt
aproape că ating
obrazul lui Dumnezeu
stau și-l privesc
apoi mă îndepărtez
tăcut
ca un gând

ochii îmi definesc trupul
îmbrăcat frumos pentru duminica
aș vrea să opresc imaginea
apoi să uit că exist...

oricum anotimpurile
își vor delimita prezența
cu sângele meu