macabra umbră ’mi ascunde fața,
mireasma morții imi domină viața.
pământul rece mă ține aproape,
noaptea neagră’mi ascunde din fapte.
mă lupt cu ingerii să rămân cine sunt,
durere și ură mă țin pe pământ.
sufocat de atâtea suflete goale
de minți urâte cu idei macabre,
au fost si oameni cu brațele calde...
dar în lumea de gheață pândesc animale
ce ascultă de legea care pe care
cei o mie de ani promiși vor veni,
din aceștia șapte mai este o zi...