Lupii se adună în calea oricărui
Ascunși ca viermii temuți ies de sub coaste.
Strigătele dau sens tăcerii
Lumina apusă se pierde în tremur
De sub rădăcini ies molii; eternitatea
Se coase-ntre degete
Se fierbe până la mațe.

Doar salturi, salturi
Cuvântul sporadic din somn se trezește
În ochi întunericul
ÃŽn ghiare idei
Ei luptă, cutremur
Și câini fac praf drumul,
Neliniștea din ei.