Negru Mat

O dulce insomnie,
Te ține nemișcat;
Iar frica te izbește,
În suflet neîncetat.

Te trezești zbierând,
Cu trupul plin de sânge,
Visul abea a început,
Dar tu nu mai poți distinge.

Auzi cum strigă în tine
Un demon păzitor,
Þi-a răspuns la rugăciune
Și a venit în ajutor.

E sabotajul minții tale,
Ești mai aproape de sfârșit,
E vocea care îți spune
Să ucizi zâmbind.

Destinul tău fragil,
Îți e tatuat în sânge,
Te lasă doar să speri,
Apoi iar te înfrânge.

Viața e prea scurtă,
-dar nu poți să o trăiești
Iar moartea e prea lunga!
-deabea astepți să o gasești
Un labirint de vise,
-fără început și sfârșit
Este chinul veșnic!
-pe care l-am moștenit