Þi-e sufletul o floare
Ce-n zori de primăvară
Respiră frumusețea
Din anii călători,
O rază de lumină
De viață dătătoare
E sunet de viori.

Þi-e sufletul luceafăr
Pe bolta infinită
Ce lumea o cuprinde
Din cele patru zări,
O rază e de soare
ÃŽn negura cernita
Pierdută-n depărtări.

Þi-e sufletul o mare
De vise, liniștită,
O floare răsărită
Pe-al țarii mele plai,
E ancora iubirii
În liniștea-nsorită
A zilelor de mai.