și îți spun
am fire albe în păr îmi place să joc zaruri cu moartea
uneori fumez mult alteori dorm puțin iubesc
să fiu ținută în brațe
dar nu strâns niciodată prea strâns
când văd un bici mă prefac în pisică îi mușc vârful scot ghearele
zgârii
luna când soarele-mi intră-n eclipsă
se întâmplă să pierd cheile să nu știu unde-mi sunt pantofii cerceii
dar îți pot turna răsăritul în ceașca de ceai
te pot descânta între coapsele mele
și pielea salamandrei te va înveli din călcâie până la creștet
îți așez inelul pe deget iată Excalibur te așteaptă ridică-te
dar nu uita
nu-mi place să dau interviuri să fiu întrebată cu ce săruturi îmi țin buzele tinere
încotro mă deșir
când mă transform într-un ghem de tăcere
înțeleg pietrele arșița verii copilul adormit
în ridul bărbatului
însă nu-mi cere să vorbesc despre crivăț
când îl simți arcuind un alt cer peste noi

n-o să-ți rămân niciodată prea mult
oricum
viața nu se măsoară în ore

așa că nu-mi vorbi despre dragoste
cum nu vorbești focului
despre fum