pașii tăi surzi se pierd pe alei
prin ploaie de frunze uscate
pe bănci unde purtată de zmei
priveai ca prin sticlă spre noapte

vocea ta mută poartă spre chei
valuri reci de sunete sparte
pașii tăi surzi se pierd pe alei
prin ploaie de frunze uscate

singurul semn născut în scântei
sub cerul firav printre șoapte
stă ghemuit în inimi de vrei
să mă cuprinzi ca într-o carte
pașii tăi surzi se pierd pe alei