Cel mai important lucru nu-i iubirea,
ci ura mult prea gânditoare,
care străjuie în carcasa sufletului amorțit,
ca o săgeată plină cu venin.
Visul se pare că este mult prea irosit.

Să ții la cel ce te adoră,
nu este de ajuns mai îți trebuie răbdare.
În ura pătimașă nu este nici o cale,
și te stresează în creier orice oră.
Fața îți este schimbată,lipsită de culoare.

O trăsătură precum o uriașă stâncă,
fără zâmbet cu riduri ascuțite.
De faci acum și pietrele să plângă,
cheamă-ți substratul de vise toropite,
simbolurile acestea precis sunt aiurite.