Împușcă-te, femeie! grăiau poeții-n cor
De scrierea-ți savantă privirile ne dor.
Când nu cunoști pe marii sau micii literați
Îți stă mai bine-n carte cu ochii-mprăștiați.

Împușcă-te, femeie! ziceau domnițe-n hol
Bărbatul ți-e de firmă, e cel mai bun, parol!
Când nu vezi că normalul e astăzi de paradă
Închide-te în baie și te îneacă-n cadă.

Împușcă-te, femeie! strigau los hombres toți
De taci ca filosoafa și nu ne iei de soți.
Când nu voiești a face bezele în vânt la domni
Te du pe lac femeie, te du și prinde somni.