3.00 am

o mașină claxonează
orașul se-ntoarce pe partea cealaltă dezvelindu-și
spatele spre periferii
străzile-i sînt mai grele acum
cerșetorii adună multe cartoane noaptea

printre clădiri curge un zgomot de fond gri,
imposibil de fredonat
uneori miroase a frică
alteori a trufie

precum tura de noapte
cerul s-a obișnuit fără stele
întunericul se topește subit pe buzele vitrinelor
sub poduri
vîntul aleragă brambura
cu mîinile în buzunare

sub un Jaguar o pisică își toarce confident
supremația felină
șobolanii din stația de metrou
visează gunoi de import

în somn totul se desfășoară în parametri normali