Trăiau doar ei
în lumea lor,
Trăiau într-un deplin amor
Și tot ce-aveau
îl închinau
iubirii lor.
Și s-ar fi cufudat
în veșnicie,
Dar dacă Dumnezeu
așa a vrut să fie,
iubirea lor le-a destrămat,
și ai zburat
precum doi fulgi de păpădie
spre alte lumi.
S-au depărtat atât de mult,
încât nici cerul
nu-i mai cuprindea,
nici soarele
nu-i încălzea,
nici luna nu-i mai lumina.
S-au depărtat
atât de mult
și doar iubirea-i
mai unea.
Urmasii lor ne povesteau
ca au trait demult,
candva,
doi oropsiti ce se iubeau
Și-ntre iubirea lor stătea
timpul ce-i îndepărta,
lumea care nu-i vroia,
destinul ce-i chinuia.

Dacă aș fi mai puternică i-aș spune nu,
Însă iubirea mă îngenunchează în fața ei
Și o primesc cu brațele deschise
Ca o săgeată ce-mi străpungea inima !