până aici totul se așezase
fără teamă de unități pierdute
măsurătorile se fac și azi de la distanță
accidentul din cremenea sensului
parcările imposibile pe același teren viran
spațiul dintre tine și suflet
o dimensiune accesibilă trecerii
maidanul pe care latră în continuare
bucuroși câinii memoriei


de aici nimeni nu e hotărât să plece
și-a luat un aviz pentru spargerea pietrelor
aruncate cu nonșalanță de sus
la ultima bătaie cu flori a speranțelor


nimic nu părea așa de uniform
satul se îmbrăcase pentru a întâmpina
ultima demolare
mutarea în cutii de chibrituri
trebuiau să ia în cele din urmă foc
țineți minte ce greu se-aprindeau
puteai să mai aștepți lumânarea
doar din mâna lui Dumnezeu


ți se dădea stingerea
îți rămâneau numai stelele nopții
făclii ce-ți păstrau creierul neatins
de apa minciunii
aceeași apă ce-și urmează cursul
și astăzi
lasă în continuare sedimente
în canalul colector al prostiei


de-aici totul se desparte
izvorul își așteaptă însetatul