palmele mele – guri neînțelese
unghiile – stele cu dinți ascuțiți
străfulgerat
îmi jupoi de pe falange zorii
să mă vedeți
cum nu mă pot grăi

șutați-mă ca pe o conservă de carne
iluzia mingii de piele
mi-a fugărit copilăria
așezați-mă în poarta dintre bordurile
rondului de flori
la distanță mică loviturile de pedeapsă
se bat într-un picior
dacă stau nemișcat s-ar putea să apăr

între timp
îi ard una pantofului din piciorul drept
scoate limba la voi – la intimidare
e inutil – aceeași limbă are fiecare

e clar – e gol
nici astăzi n-o să auziți nimic