Un penel pe inserare
Scrie-al inimii cărare,
Sentimente înstrainate
Și de dor încununate.
Lacrimile-i sunt cerneala,
Gândurile îi sunt coala
Și încet, încet, încet,
Ca un vașnic interpret,
Lustruieste peste mări
Doruri prinse-n depărtări
Ochii triști privesc in zări
Pasiuni si sarutări;
Zbor de păsări innoptate,
Inimi de dor sfâșiate,
Mângâieri pline de jar
Pentru-al inimii hotar.
Valuri înspumate-n larg
Ce de inima se sparg,
Pescaruși neliniștiți
Sărutări de'ndragostiți
Se pierd toate'n nemurire
Cu a patimii iubire.