Fericire e și covorul verde
Împresorat cu
Păpădie de aur
Ca
Galbenii aruncați
În fața
Miresei...
Care pășește spre
Fericire
Și
Veșnicie...

Și erau frumoase în această
Armonie de Verde și Aur
Picioarele
Tale...
Atunci când treceau
Prin iarba scăldată
De
Ploaie...

Și mai frumoase erau
Sprincenele tale
Secerătoare
Atunci când
Treceau
Cu secera
Prin fânul îmbătător
La
Diezmerdare...

Erau și mai dulci
Buzele tale
Atuci
Când
Sărutaam o floare
Prinsă în
Picături
Mărgăritare...

Erai splendită
Și
Uimitoare
Atunci când viața-mi venea
O Culoare
Un Soare
O Mare
O Zare
O...
Floare!!!