Lampa veghează pasivă
conjugarea lui "a fi"
în timpul depășit
de ritmul cuantic
al spațiului absent.

Akedie ontică
din sânul materiei
cu ticăit metafizic
de vară târzie
pierdută-n finitul fardat excesiv
al serii.
(Covârșit de dorul
lui Martin Eden)
Absurdul pătrunde gol
în negru și nou.