Tiptil pe sub bolta de plauri
Străbăteam apele ca niște balauri
Cu solzii verzui prinși în nestemate
Albe și galbene și de toate

Dar să ne oprim o secundă ca să zugrăvim
ÃŽntinsele abisuri, neantul intim
Cuprinzându-ne sufletul plonjat în unde
Ce începuse deja să se scufunde
Să observăm măcar în treacăt marama brumată
Dinspre apus grațios aruncată
Peste membrane verzi de cai aripați
Sărind peste arborii zigzagați
Să privim acum acel ostrov
Pierdut într-un halo diafan și mov,
Aburii umezi, buretoși
Ridicându-se peste papurii groși
Baletul de umbră albăstriu-fumurie
Pe sub coroane, pe unda sălcie

Drept pe acolo treceam noi
Uluiți că ni se făcuse sângele sloi

Spuse atunci, privind prin ochean
Șarpele cu ochiul sticlos de mărgean
Niște blesteme, sudalme grele
Zdrăngănind auriu a mahmudele
Eu am zis hai, începe, tradu
Din această șerpească limbă urdu
Tu m-ai luat de mână pe muțește
Și te-am simțit cum îmi fugi printre dește
Diafană în aburul diafan
Luna se ridicase în cer, de șofran