bătrâne pianul la care ai cântat era puțin dezacordat doar ai auzit cum sunetul mergea în pețit și apoi sticlele goale ca niște femei au fost aruncate-n coșul acela din noi vezi ai luat plasă viermele nu era încă acasă

am spus nu fumez înșurebez în tavan pietrele aruncate-n ocean dar peștele care urcă în lift vă spun este deja prăjit e un știft doar șiretul din borcanul în care un șarpe
adoarme chiar nu e soarele
ci doar asfințit

iubito holograf cu dragostea care nu se mai ia e o pedeapsă prea mare trece greu timpul acesta-n grădină crește de ieri sufletul meu peste gard la uscat vai câtă lume pe gheață în vara asta a și a alunecat
domnule fi serios că la bursă încă taiorul meu e croit glorios
oasele caută și ele să roadă un os
doamnă știi doar cât sunt uneori de frumos


jumătate din cartea aceasta e grădina în care plouă și.....cam atât
iar pun domnii de dincolo taxa la adăpostul acesta antiaerian din pământ....ești frumoasă ca o lumină tăiată-n felii
până unde înseamnă dincolo până când pot pleca să rămâi

Doamne că nu se predă în școli o moarte pentru care dascălul nu cere nimănui un raport o teză de doctorat
că nu se începe o disecție la ora specială când profesorii au invitați de peste hotare când broasca sacrificată încă mai dă din picioare


încă puțin și gata
vin ăia din cer și se scutură de aer și încep să ia la control ultima lacrimă a mea de petrol că eu iubito sunt încă
locul întâi pe țară. Poezia ta se numeste “De-aș fi”.
Într-o zi de duminică, in data de 18 ziua plecă să vadă locul în care moartea muri