în buzunare ne zdrăngăne
apa
nu avem nume
acum când plouă
pentru ultima oară
în această secundă

bat picăturile în frunze
tribal

la suprafață
sângele tău
desfoliat de culoare
face cercuri
am aruncat
o piatră roșie

mi-am pătat mâinile

eram singur
era o peșteră
și un
ecou

mă acopeream

trupul meu
devenit
baltă organică simte cum
de cealaltă parte a ei
un pescar
îl prinde cu harponul

în culisele ploii
aranjezi cortina de apă
să nu se vadă
spectacolul

am uitat să îți spun
aseară
te-am visat pe un ponton ud
cum ți-se prelingeau
umbrele pescarilor printre lacrimi