agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-03 | [This text should be read in romana] |
Motto:
''Îi arăt dinții,dar ea știe, că eu nu râd'' Nichita Stănescu Intrăm amândoi -dar stiu numai eu- Că e o peșteră pe Lună. Lesne intrăm -dar știu numai eu- Că așa se întâmplă pe Lună: pe Lună, suntem mai ușori. Mai ușori decât cine, Sau ce? Mă intreabă ea, si părul ei fluturând, Slab gravitațional. Asta mă întreabă mai târziu, Dar eu nu știu -din prima- Ce să-i răspund. Decât noi, Îmi vine să-i spun, Dar tac, și bine fac -asta din prima- Dar mai târziu, Trebuie să-i spun că decât ei, Cei din peșteră; Cei ce n-au văzut Soarele cu lumina, Luna cu gropile, Pământul cu viața Și oamenii, cu oamenii. Iar o vreme, Degeaba îi explic lui Darwin, Că maimuțele lui se trag din lilieci, Că el nu mă crede -genetic vorbind- Dar după două, trei -nu mai știu câte- Sau patru vremi, În care plouă mult, Urechile lui se spală Și aude ceva... Apoi iese Soarele Și el imi spune: Uite, vezi? Pe-asta n-ai mai vazut-o. Și nici pe-asta. Iar eu, Sper că... Mă bucur.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy