atât e
amor cu un soldat
care n-o să-ți știe numele niciodată
o baie doamne
niciun apus nicio lacrimă

aleargă toata ziua bună ziua în cizme prea largi
de la unul la altul
poate un măr poate o lumânare
mâinile roșii aleg
veșnic
mizeria
îi privesc spatele ore în șir
curățând cartofi munți informi
așteptând
o melodie să-ntoarcă rotițele
în buclele alea
nefirești

în mocirlă
o cutiuță muzicală c-o balerină

când e singură stă pe iarba
înghețată
nu cântă nu zâmbește
își ține genunchii în brațe
are buzele uscate atât de uscate
c-aș întinde mâna să rup cojile
sânge
ar sări alt sânge

după primele nopți
intra ușurel în întuneric
se lungea pe marginea mea
o prelungire așteptând să mor
pleoapele pâlpâiau liniștit

când patul a ramas gol a luat o foarfecă
și-a tuns părul
tăia

tăia

tăia