agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 4818 .



proustiană
poetry [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [emir ]

2006-12-19  | [This text should be read in romana]    | 



azi am primit o prăjitură de la o vecină de atelier
și cum am mușcat din ea gustul și mirosul ei
mi-au adus fulgerător aminte de gustul și mirosul
sângelui care m-a podidit pe gură și pe nas
sub loviturile de bocanci ale celor doi soldați
într-o noapte în stația de tramvai
eram elev și le spusesem că dupa bacalaureat
vreau să plec în franța să văd muzeele și palatele
să cunosc o fată frumoasă și să mă însor cu ea
le-am oferit și lor câte o prăjitură proaspătă
orașul nostru era faimos prin cofetăriile lui
rămase intacte de pe vremea imperiului
soldații erau doi moldoveni grăniceri aduși să păzească
granița cu ungaria să nu care cumva să treacă
trădătorii de țară și emigranții
brusc au început să mă lovească
cu pumnii și picioarele am căzut la pămant
eram un adoleșcent subțirel cu trupul străveziu
mi-am dus genunchii la piept
si mi-am apărat chipul cu mainile
dar cu fiecare lovitură primită în plin
dorul meu de ducă creștea tot mai mare mai năvalnic
am stat în spital cu ficații și coastele gdrobite
medicul m-a sfătuit să nu pomenesc de soldați
ca e mai bine pentru toată lumea
dar mai ales pentru mine și familia mea
uneori când văd un palat sau o catedrală
mă gândesc la soldații aceia și mă întreb
ce-or face ei în momentul acela
or fi oare în spania la cules de căpșuni
în serbia la prășit în italia la roșii
în austria pe la vreun șantier lucrând la negru
și stând câte cincisprezece într-o cameră
Dumnezeu știe eu știu însă una
în viața mea nu mai mănânc de la vecina
nici dacă și-ar pune tava pe fundul gol
așa cum și-a pus li tratatele de pace
să le semneze domnii ăia



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!