Împăcare
Spre tine vin, în palme cresc frunze de măslin.


Prevestire
Nu-nchide ochiul, iarna oricum va fi să vină.


Sunt
Sunt pradă clipei tandre și rod mustind miresme.


Iluzie
Corăbii duc povara cărărilor pierdute.


Nostalgie
Se-ntorc din raiuri albe răzlețe amintiri.


Somn
Adormi la umbra vremii, desferecat de taine.


Pândă
La margine de drum, așteaptă-n van ciclopul.


Rugă
Mă iartă, Doamne, patimi se exilează-n vorbe.


Plecare
Zvârliți umbrar oglinzii, sunt gata să înviu.


ÃŽncotro?
Ard torțe la răspântii de dincolo de pod.


Sfârșit
M-am înnoptat, tăcerea respiră lângă mine.


Basm
Din vremuri adormite, vin cerbi cu stea în frunte.


Dorință
Visez la miezul dulce al versului de-o vară.


Zbor
S-a înserat, spre iarnă trec paseri de topaz.


Olfactivă
Miroase – a miriști calde și a cuvânt blajin.


Amânare
Verlaine, în noaptea asta, iubite, n-om citi.


Alinare
Nu plânge, mâine poate voi scrie printre îngeri.