Cu aripi de mătase
zboară-n oraș îngeri
umpluți cu iarbă de mare.

ÃŽn turnuri bat ore de tinichea.

Fluturi grași, cu antene buimace,
roiesc deasupra gunoaielor.
Tramvaiele își mută șinele peste case
și-n intersecții dau din mâini polițiști din carton.

Cu vată de sticlă megafoanele polizează
biții memoriei ancestrale,
cai ca de smoală rod rigolele de beton
și pietonii respiră în pungi,

În stațiile de metrou năvălesc lilieci
și pași de pachiderme răsună prin gări;
- Urcați în elicoptere, evacuați zona,
vor cădea din văzduh păsări în flăcări și sulf.





















Heures de fer-blanc

Au-dessus de la ville,
des anges remplis de varech
s’envolent à tire d’ailes.

Dans les tours sonnent les heures de fer-blanc.

Des gros papillons avec des antennes étourdies
essaiment autour des poubelles.
Les trams déménagent leurs voies sur les maisons
et dans les carrefours, les policiers en carton agitent les mains.

Les mégaphones polissent avec de l’ouate en verre
les bits de la mémoire ancestrale.
Les chevaux de bitume rongent les rigoles de béton
et les piétons respirent en sachets.

Les chauves-souris envahissent les arrêts du métro
et les pas de pachydermes retentissent dans les gares.
- Montez dans les hélicoptères, évacuez la zone,
du ciel vont tomber des oiseaux
en flammes et en souffre.