Caut ceva să semene cu tine
La care să privesc cu drag,
Și printre flori diamantine
Se pierde astăzi un moșneag.

Demult ,prin cețuri și ninsori
Te regăseam o adiere
Ce mă-mbata de multe ori
Și-mi alina orice durere.

Acum te caut disperat
Prin hăuri și prin stele,
Îmi ispășesc al meu păcat
Rugându-mă la ele.

Pe vremea aceea doar visam,
Nici nu-mi trecea prin gând
Că astăzi la icoana ta
Mă voi ruga plângând.

Că voi privi în gol cândva
Spre noul crai ceresc
Și voi cerși la steaua mea
Un loc să te găsesc.

Sub cerul meu întunecat
O stâncă mă apasă,
Atât de mult te-am așteptat
Să te intorci acasă !

Și ninge-n sufletul pustiu
Pe amintiri și vise,
În pagina pe care-ți scriu
Văd ceruri larg deschise.

Tu n-ai să vi de unde ești
Oricât de mult aș vrea,
Trăim adesea din povești,
Nu știm ce va urma.

Când zorii se-nalțau pe cer
Mă îndreptam spre tine
Și încă mai puteam să sper
Că te întorci la mine.

Privesc și azi nedumerit
Spre cerul plin de stele,
Poate cumva ai revenit
O clipă printre ele.

Trist , în romanțe te-mpletesc
Durerea să-mi alin,
Încerc acum să mai găsesc
Un colÈ› de cer senin.

Și fredonând târziu în noapte
Balada stelei ce s-a stins,
De ce-ai plecat așa departe?
De ce destinul ne-a învins?