Om în coasta mea
lunecat
între două treceri ,
de timp,de păcat ,
cu măduva sâmburi
și ochi de târziu
rădăcini înnoptând;
aripă să fiu
și cer să nu am ?!

Cu frunze tomnatic
gălbind a jeratic
în strânsul de aripi
cu aripi de frunze
copac să fiu oare
și ramura unde ?

....și pașii aleargă
trecutul de mâine
la tâmplă izvorul
șoptit se ascunde...

Rostește-mă clipă
cu buze de ger
și fă-mă silabă-n
cuvinte să pier!