A mai venit o dată vara peste neamul meu pentru ca lumina
să-i vindece rănile. trecerea ei îi ajută pe români...
venind din fatalitate, ei sunt dedicați secundei.


bucuria mea se află în genunchi. ea se ridică la inimă
numai dacă inima se înalță la cer.
unde sunt omizile ministeriale care mă înjură pentru acest lucru,
ca eu să le vorbesc și să-i transform în fluturi?


în toate cele de pe-aici, dimprejur, îmi descopăr limita.
numai în Hristos mă simt fără margini.