zilele sunt numărate
ca nucile turcului din
capul străzii
în cântar sunt ușoare
clinchet de mărunțiș
se bucură
îi cumpăr mai mult
l-am întrebat de unde vine
zâmbește între negru oliv
mustățile de motan sperie copiii
unele mame șoptesc în capul străzii
sunt scumpe
nucile lui

alese curate
în mijlocul mesii rotunde pe tava de
cristal le vei alege
pe cele mari
pe cele curate
pe cele mici
ca pe zile
îți spun

o greblă harnică
palma ta acoperă viața
îmi aduc aminte de motanul
mamei
dormea într-o valiză

zilele sunt numărate
între anotimpuri zâmbești
cu gura plină