Mă îngenunchează copacii
cu psalmul lor.
Păsări sunt picioarele mele,
iar mâinile mel sunt arcuri,
curcubeuri întinse către cer.
Și cad ca sămânța
îngropată de din-afară
spre înăuntrul meu.
Ochii mă inundă
din rezervoare ascunse
în suflet,
și simt cum mă înalț
în ritmul rugii,
în isonul vântului.
Doar frunzele,
având amprenta trupului meu,
mai duc vre-o veste
despre mine.