agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 949 .



Ne numim oameni
poetry [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Vindevi ]

2007-04-15  | [This text should be read in romana]    | 



Multe lucruri se-ncadreză în membrana infimității
Printre care se remarcă, voia păcii și-a dreptății.
Întreaga specie recunoaște, importantul scop al păcii,
Nimeni însa nu își schimbă, rubinu-n favoarea rocii;
Iar acest ieftin principiu se bazează pe-o zicală:
Cine oare nu încearcă, să-și atragă foc la oală?
Toata lumea caută-n lume antonimul nedreptății,
Cu o singură excepție, peste tot aflăm excepții.

Și-n dorința arzătoare, de-a trăi cu toți mai bine,
Lași tu răul la o parte, dar el vine de la sine,
Te-mpresoară, te orbește, ca o densă, albă ceață,
Comparând aceasta stare, cu o miere, cu-o dulceață...
Și orbit așa cum ești, vezi orbirea și nu știi,
De găsi-vei ochelarii cu aceste dioptrii;
Și în graba disperată a cătării de averi,
Uiți că mâine este astăzi și că astăzi a fost ieri.

-Cine-a fost tâmpitul care a făcut de-o oră ceasul?
Strigă omul cel de astăzi, dornic sa dilate timpul.
Ar fugi pe meridiane după soare să îl prindă,
Nedorind să vină noaptea, cea tainică, suferindă
Că nu-i vrută și-așteptată, nice ea și nice somnul.
-Cum să vina dragă, Ene, câtă treabă are domnul?
Striga doamna prin saloane, cocheta și mascarată...
-Cât muncește sărăcuțul, nu-i ajunge ziua toată!
Da, dreptate are dânsa, nu zic nu, n-o contrazic,
Pe lâng-a sa ridicătură, orice munte este mic;
În discursuri ce le poartă, vezi născând filosofia
Și pe urmă îți dai seama, cât de mare-i gămălia.

Iată omul cel de astăzi, îmbrăcat într-un nudism,
Dezgropat din bunatate și-ngropat în nihilism.
Unde ți-e credința care, în trecutu-ndepărtat,
A făcut uscatul mare și din mare iar uscat?
Unde ți-e iubirea pură, ce stă scrisă-n cartea firii?
Ce trecea precum fantoma, prin pereții-mpotrivirii,
Ce-ndrăznea a uni inimi făr'să-ntrebe de se poate,
Neținând ea cont de ranguri, cum nu ține sfânta moarte?

Te scârbești când vezi la unii, viața simplă, fără nadă,
Uiți că-n ziua ce din urmă, numai tu încapi în ladă.
Ființă dezumanizată, ai călcat pe codul etic,
Devenind pe zi ce trece, tot mai rău și mai sintetic;
Pui valoare pe nimicuri și comori avam ți-aduni,
Ești nebun și ți se par, cei normali a fi nebuni.
Ești bolnav și cele rele, ți s-au prins la gât șirag,
Cu avânt și fără cuget, te-nrolezi sub negrul steag
Al pierzaniei; ce te duce spre adâncile-i prăpăstii;
Nu te-oprești cum nu se-oprește, vântu-n fața unei trestii.

Iată omul cel de astăzi, îmbrăcat într-un nudism,
Dezgropat din bunătate și-ngropat în nihilism.
Tu, cu mintea ta bolnavă, nu îți pui o întrebare?
Dacă mâine va fi ziuă, ori de soarele răsare?
Și când treci a câta oară, cunoscutul pas al porții...
Te gândești că azi ți-e poate...ceasul și secunda morții!




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!