amintirile mele sînt două șosete rupte
de cîte ori le încalț îmi iese cîte o idee proastă
ca un deget roz

de vină e vîrsta prețurile sau timpul probabil
îmi repet în fiecare zi
am o teribilă satisfacție să dau vina pe altul

***

îmi place să privesc focul
jarul are un efect ciudat asupra mea
îmi văd în el toți morții din neam

în clipele acelea sînt mai tăcut ca de obicei
iar timpul se învîrte ca un șurub ruginit
vezi că s-au ars micii îmi spune soția

***

îmi las piciorul gol în apa Vezii
apa este rece și aproape curată
nu mai curg pe ea mațele de porc
de la abator

un pește îmi dă tîrcoale
ce poate să știe un pește?
mă întreb eu
e doar un pește-cîrnat

***

cel mai plictisitor este să scrii poezii
despre iubire și cum ai fost părăsit
și dacă o faci asta poate da dependență

cum ai mînca bomboane de ciocolată
una cîte una
pînă la capătul cutiei