Lasă-mă să plâng plecarea ta
Către toate lucrurile tale
Către iaurtul cu musli pe care îl cumpărai
De fiecare dată
Sau ciocolata albă,
Ori pufuleții galbeni, ascunși între rafturi
O să îmi fie dor, nenorocito,
De fumul de la țigările tale
De hainele ce le aruncai prin casă
Grăbită fiind mereu de a nu intârzia la serviciu
Va rămâne goală jumătate de pat,
Cea de pe partea stângă
Care e mai aproape de fereastră .
Lasă-mă plânsă,
Într-un timp o să-mi treacă
Și am să-ți scriu că mă bucur
De toate dorurile pe care mi le-ai născut
De toate amintirile cuprinse doar în inimile noastre.