capat de noapte, stau dreapta, cea mai frumoasa
numai eu verticala
locuri de pasi se deschid, unul din altul
in unghiuri largi.

ochiul tau ma incolaceste cu cald
inca mai limpede, mai strans invelita
in aer, inca mai dreapta
copaci se deschid pe pavaj, unul din altul
umbra lor, mie plecata
ma deseneaza

arunc
nesfarsit gratios parul negru pe spate

supunere. totul devine locuri de pasi
si eu alfa, eu, numai eu
verticala.