Nu ai intelepciune la fel cum poate n-am nici eu...
Iti simt un prea sentimental avut
Cu care te ranesti
Cand crezi ca ma gandesc la tine rand de rand.
Ti-am explicat dar nu ai priceput:
Ti-am zis ca esti aici, in mine,
Ca prea putin, razlet, ma-ntorc iar in trecut.
Dar poate nu e de-nteles pe loc:
E numai de trait.
Accepta spusa mea si-ai sa pricepi intamplator
Ce-am zis eu de curand, pe viitor.

Tu inima, sa fii o vesnic tanara !
Iar mintea repede si-ncet sa-ti fie-un pic batrana.
Devreme ce le-mbini, sa faci totul cu rost:
Sa mergi cu grija pe Calea de Mijloc
Caci ea te-ndreapta catre plus.
Si ai sa-mi scrii poate, candva,
Nu ca sa-mi multumesti
Ci doar ca sa imi zici: "ca bine-ai spus".

Din toate ce-ti insir sa crezi ce vrei !
Nu stiu decat sa spun gramezi bizare de idei
Ca eu la randul meu sa la urmez
Iar pe necredinciosi doar astfel sa-i tratez:
Cu bine si frumos si totul pana cand
Ma satur iar si obosesc si spun:
"Dar plec: curand, curand !"