tocamai imi lipeam ochiul mijlociu
de perdeaua visului
cand,
brusc ,
totul se intrerupse

iepurele ramase sagetat in mijlocul campului
corbul ingheta in vazduh
agatat parca in vant
iar pestele auriu se prinse in navodul razelor oblice de soare
copacii adormira cu frunzele trase
vantul se intarise ca o unda de ciment
aratand nordul
norii erau inlemniti pe cer
ca niste corabii imense albastre
ancorate de pamant cu razele de lumina
ce pareau a fi gratiile unei custi solare

in universul meu domnea o tainica asteptare

neintelegand,
am vrut sa plang dar lacrimile refuzara sa-mi spele ochii inerti

in tot acest netimp
doar inima mai pulsa
tot mai vag,
tot mai lipsita de speranta

in clipa sau poate in eternitatea urmatoare
am simtit o noua prezenta
cu un efort titanic m-am smuls din lanturile inertiei
si am vazut-o pe EA

universul meu se repuse in miscare
caci EA sosind
eu nu mai aveam nimic de asteptat



6 februarie 2003