Cuminte fii durere,si mai ales fii calma...
Ce dor ti-era de seara si seara a venit
Esarfa-i violeta orasul a-nvelit
Dand unora nelinisti,altora vis,sa doarma!

Si-n vreme ce o gloata de muritori,o turma,
Sub bicele placerii-acest calau setos-
Culege-va tristetea intr-un festin hidos,
Durere tu, da-mi mana;ramane-vom in urma,

Departe.Priveste cum se pleaca in haine peticite
Peste balcoane-n ceruri,toti anii de ispite
Iscand de prin adancuri doar un regret ardent.

Iar soarele pe moarte s-a pustiit in pesteri
Si ca un lung lintoliu intins peste Orient,
Blandetea noptii-ascult-o,iubito,cum paseste!

Ia seama fiu al jertfei,prin lumea-n care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci!