I-ar fi pus pe frunte
cununa de spice.

L-ar fi imbracat
in camasa de in,
cusuta cu fir...

In oala de lut
I-ar fi turnat,
desigur,
lapte si miere.

Seara,
I-ar fi spalat picioarele,
in apa de busuioc...

I-ar fi aratat apoi,
Muntii blanzi,
Marea cu valuri cuminti,
codrii si poienile,
campurile, dealurile,
pe unde se plimba Dumnezeu.

El ar fi ras...

I-ar fi dat vin tamaios,
paine alba si sare,
sa aiba la drum.
(Asa era datina.)

***

Dar El s-a dus,
sa-si ajunga destinul,
in Tara Promisa.