Motocei de jar, vis de siderit,
Amintește-ți!
Clipele noastre s-au mai întâlnit.
Aripa de apă, soarbe din uitare,
Pași de sare.

Stăteai cocoțată pe o găletușă harbuzie
Ochii, tot căprui, spunea oglinda la fiecare ridicare a frunții.
Apa nevinovată
Fugea printre degetele cu pernuțe de fragă
Și nu voia să spele.
Nu voia sa dea de albastrul ochilor tai.

¤

Te-au găsit după ce-au cernut mulțimea pe plajă
La un spălător ce întemnița ecouri de val
Cocoțată pe o găletușă jucărie
Tu și apa.
Umeda strivire îți înroșise obrajii.
Ochii, tot căprui au rămas, până azi.
N-au vrut să se spele până la albastrul ochi de tată
Așa cum ți-a spus
Copilărească și nevinovată gluma.

¤
Să nu mă-ntrebi de unde știu
Clipele noastre s-au mai întâlnit
Între fruntea ta și oglinda aburită
De siderit.