Uneori aripile mele sunt străvezii
și atunci pământul e sus,
sus de tot,
acolo unde începe,
din dansul îngerilor, nemurirea.
Alteori,
din umerii aripilor îmi cresc rădăcini
iar zborul îmi rătăcește într-un labirint
fără început,
fără sfârșit,
de suflete subpământene.





23 mai 2003