Afara picaturi se sinucid
imprastiindu-si creierii.
Dumnezeu, alungat cu pietre,
a plecat sa mediteze.
E tarziu.
Imi strang aripile sa nu cada.
Vantul urla barbar in pustiu.
Afara pe Dumnezeu il striveste lumea.
Cerul e sterp;
dar ploua cu pene.
Dumnezeu rade.
Sau plange?
Timpul ce ticaie-n mine nu-i viu.