Haosul negru de la inceputul cerului si pamantului
Spirala, inca o rotire - inca nu e cadere si nici inaltare

Smulgere naprasnica din uter de vis cuvantat
Aurul picura in foc, plangand
Mana care cerseste viata e infinit topita
Iata, inteligenta pestelui a raspandit principiile naturale
yin si yang

Oare lumea nu curge dupa vant?
Oare nu se poate din nou insamanta
Nastere si moarte miilor de lucruri din univers
Ori, sa se afle o fecioara sau o pasare
Care sa imbrace castitatea sangelui prelins
Ca o scapare din incercuirea linistii de ambra.

Un gest traieste perpetuu
Un cuvant pare ca numai piatra il poate intelege
iar iluminarea e cantecul tragic al trezirii in noapte
in locul cel mai profund al visului urat
splendoarea taisului.

Aceasta e sursa unica -
Desprinsa din juramintele degetului mijlociu
din zorii universului.
Tacere: douasprezece fiare furioase
Musca ziua. Omul se desprinde din ceasul asteptarii
Pluteste dupa vant, cade dupa vant
in intunericul unic din cele patru zari
impulsul condensarii?